Omagierea istoriei religiilor

A saptezeci si treia “Seara a Palatului Elisabeta” a fost dedicata Asociatiei romane de istorie a religiilor, care a implinit zece ani de existenta. Tototdata, Alteta Sa Regala Principesa si cu mine am vrut sa salutam crearea, prin Hotarare de Guvern, a Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Romane, ca si incheierea centenarului Mircea Eliade.

Domnii Andrei Oisteanu si Eugen Ciurtin, alaturi de ceilalti membri fondatori ai asociatiei, au prezentat pe scurt aria de preocupari a istoricilor si cercetatorilor care compun organizatia, au enumerat publicatiile editate sub cupola ei si au creionat planurile lor de viitor.

Seara a fost imbogatita de prezenta unor personalitati ale societatii civile, mai ales in partea ei discreta si profunda: presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc si vicepresedintele Dan Berindei, Christian Mititelu, profesorul Nicolae Tanasoca, Ion Vianu, Alexandru Sassu, Dana Deac, Lucian Avramescu, Dragos Bucurenci, precum si reprezentantii Colegiului INFORR Valentin Popescu, Sergiu Stelian Iliescu, Vorica Andritoiu, Marilena Rotaru si Filip Iorga. Corpul Diplomatic a fost reprezentat de ambasadorii Indiei, Pakistanului si Turciei.

Sunt bucuros ca evenimentul a adunat atat de multa lume. Sala de Receptii a Palatului Elisabeta a fost neincapatoare. Oameni de stiinta de toate varstele, formati la scoli dintre cele mai diverse si mai reputate ale lumii, au venit sa onoreze una dintre disciplinele care ne-au adus notorietate in secolul al XX-lea, prin savanti precum Eliade sau Culianu. Asa cum amintea Andrei Oisteanu, Casa Regala a fost alaturi de istoria religiilor aproape in toate timpurile, chiar si in cele de dictatura, in care Regele Mihai a vizitat scolile de specialitate din SUA.

Exista insa si alte intelesuri care leaga Familia Regala de Asociatia Romana de Istorie a Religiilor. Mai intai, rara asociere dintre stiinta si credinta. Punerea lor impreuna apare din ce in ce mai des in zilele noastre. Am constatat-o la Polul Nord, in luna septembrie a anului trecut, cand Patriarhul de la Constantinopole a prezidat un simpozion dedicat studiului incalzirii globale. Casa Regala considera ca atat Academia cat si Credinta sunt elemente fundamentale ale Romaniei de maine, ca si ale lumii de maine. Apoi, generozitatea cu care cercetatorii si istoricii de astazi s-au dedicat asociatiei, spiritul de raspundere cu care trateaza proiectele ei, puterea exemplului lor intr-un prezent romanesc in care aceste valori sunt batjocorite nu numai de reprezentanti ai establishment-ului, ci si chiar de nume importante ale societatii civile. In fine, asociatia slujeste un domeniu in care Romania a facut pionierat si a dovedit continuitate. Un domeniu care, in secolul trecut, a asezat Romania de la egal la egal cu tari precum Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii.

Istoria Religiilor este o stiinta nobila, cuprinzatoare si originala. Este, de asemenea, un domeniu modern si, oarecum, paradoxal. Unul dintre membrii fondatori ai asociatiei a spus, in discursul sau, ca Mircea Eliade nu a putut sa-si tina promisiunea de a fonda, in tara lui, un institut de cercetari in domeniul istoriei religiilor. A facut, insa, multe alte lucruri.

Una dintre menirile urmasilor lui din Bucurestiul mileniului III este sa implineasca, dupa un secol, ceea ce Eliade a inceput. Principesa si cu mine vom aduce modesta noastra contributie intru desavarsirea acestei constructii.