Demografia României. Următorii zece ani

Stimata Alteta Regala,

Sunt socat de reactia cvasi-inexistenta din partea statului roman cu privire la rezultatul partial al recensamantului populatiei desfasurat in 2011.

O scadere a populatiei cu 2,6 milioane de locuitori in numai 10 ani si situarea la cea mai ridicata rata a depopularii intre statele Uniunii Europene, la o valoare dubla fata de statul cu a doua scadere procentuala a populatiei din Uniune ar trebui sa fie un semnal de alarma foarte serios pentru toti cei care sunt responsabili sau se mai simt responsabili in aceasta tara. Si aceasta, chiar si cu rezervele date de posibile erori in procesul de recenzare, proces care a fost unul dintre cele mai slab pregatite din intreaga istorie a Romaniei!

Simpla echivalare a situatiei de acum cu cea din 1966 imi pare o eroare grosolana, deoarece fertilitatea populatiei si structura pe varste este cu totul diferita, acum mare parte din populatia tanara si activa fiind cea plecata in afara tarii. Acest lucru face ineficiente masurile pe termen scurt de crestere a natalitatii. In 1966 natalitatea a fost de 273.000 iar in 1967 a crescut, datorita interzicerii avortului, la 527.000, iar in 2011 se pare ca natalitatea s-a situat sub 200.000 de nou-nascuti.

Din punctul meu de vedere, aceasta situatie este deosebit de grava, fragilizand pana la limita extinctiei insasi existenta Statului Roman pe termen mediu si lung!
Evolutia demografica ar trebui incadrata la categoria riscurilor majore la adresa sigurantei nationale, urmarita indeaproape si sustinuta prin politici fiscale si medicale coerente.

In consecinta, indraznesc sa va trimit un mic material ce contine o compilatie de idei ce ar putea fi dezbatute pentru a pune bazele unei strategii de relansare a cresterii demografice a Romaniei.

Cu deosebita consideratie,

Marius Zgureanu

Posibile prioritati demografice ale Romaniei in urmatorul deceniu

Demografia ar trebui sa fie unul dintre cele 3 obiective principale, permanent urmarite de statul roman, alaturi de invatamant si sanatate, fiind necesara includerea demografiei ca un risc major la adresa sigurantei nationale.

Teza potrivit careia cresterea populatiei este nociva pentru nivelul de trai este complet falsa deoarece in acest moment densitatea de populatie in Romania este sub 90 loc/km2, in Anglia este de 244loc/km2 iar in Israel este chiar de 350loc/km2. Anglia, cu o suprafata asemanatoare cu a Romaniei, are o populatie de 60 de milioane de locuitori. O populatie numeroasa poate atrage investitii strategice de alt nivel, avand o piata de desfacere si recrutare nationala cu perspective de crestere pe termen mediu si lung iar, in plus, Romania ar avea o alta pondere de reprezentare la masa europeana.

Factorii majori care influenteaza evolutia demografica ar fi:

1.    Calitatea vietii: accesul facil la apa curenta, canalizare, salubritate, servicii medicale (inclusiv medicamente) si sociale, hrana relativ ieftina si de calitate, accesul la spatii de locuit (prin chirie sau achizitie), energie ieftina (gaz, produse petrolifere, energie electrica, lemn si derivati ieftini), reteaua de transport si comunicatii. Aceste elemente influenteaza indirect si existenta unei clase medii de populatie si procentajul detinut de aceasta.
2.    Fertilitatea populatiei, influentata de factori de mediu, cei genetici dar si de piramida varstelor
3.    Venitul mediu pe cap de locuitor vis-a-vis de costul vietii si procentajul detinut de clasa medie in societate vis-a-vis de patura saraca.
4.    Miscari de emigrare/imigrare ale populatiei, determinate de factori economici, fiscalitate, politica sau mediu
5.    Fiscalitate
6.    Legislatia cu privire la avort si la familie
7.    Stabilitatea locului de munca
8.    Perspectiva de crestere economica pe termen mediu si lung – factor psihologic
9.    Educatie – atat la nivelul familiei cat si al invatamantului
10.    Gradul de constientizare din partea populatiei a riscurilor ce decurg din ignorarea factorului demografic
11.    Religie – poate influenta intr-o directie sau alta comportamentul populatiei fata de sexualitate, familie si necesitatea de a avea copii
12.    Obiceiuri specifice/ traditii – care pot impacta modul de constituire a unei familii si relationarea dintre generatii
13.    Factori de mediu, poluare – impacteaza si calitatea vietii dar si fertilitatea.

De asemenea, la o eventuala revizuire a Constitutiei, demografia si familia ar trebui sa faca obiectul atentiei, trebuind protejate, alaturi de proprietate.
O idee ar fi crearea, prin implicarea unui grup de experti internationali si romani si prin negociere, a unui pachet de masuri strategice pe sectiunile economie, fiscalitate, administratie de stat si rentabilizarea firmelor de stat, demografie si politica externa, continand actiunile concrete pentru fiecare punct al strategiei, cu simulari de impact ale masurilor si un calendar propus pentru aplicare.

Cheia reusitei acestei strategii ar trebui sa fie insasi simplitatea si eficienta masurilor ce vor fi aplicate. In acelasi timp, impactul dat de implementarea acestei strategii ar trebui permanent urmarit si masurile ajustate in timp.

Iata si o lista de sugestii pe care le-am putut sintetiza, ce poate constitui un schelet pentru inceperea unei dezbateri pe acest subiect:

DEMOGRAFIE:

1.    Sprijinirea natalitatii  prin ajutor financiar crescator pentru fiecare copil in plus din familie (eventual scutire de impozit pe venitul familiei pentru anii nasterilor), prin mediatizarea acestui pachet la nivelul statului si legislatie adecvata.
a.    Alocatia mamelor in perioada concediului de maternitate trebuie stabilita la 80% din venitul salarial anterior perioadei de maternitate si cel putin 100% sau chiar 120% din salariul minim pe economie. Durata maxima optionala a concediului de maternitate trebuie pastrata la 2 ani
b.    Pachetul de sprijin financiar ar trebui sa se acorde doar celor care isi achita obligatiile financiare catre stat, pentru a evita discriminarea
c.    Prima consistenta pentru fiecare nou-nascut cetatean roman, dependenta direct de salariul minim pe economie (un multiplu).
d.    Simplificarea acordarii cetateniei pentru nou-nascuti, chiar daca parintii nu sunt cetateni romani – conditia ar fi ca nasterea sa aibe loc pe teritoriul romanesc iar parintii, in acest caz, sa fie rezidenti in Romania. Program similar pentru romanii rezidenti in strainatate, daca decid sa revina in tara pentru nastere si inregistrarea copilului.
2.    Cresterea cuantumului alocatiei pentru copii, si corelarea directa cu evolutia salariului minim pe economie. Bonus financiar semnificativ si crescator cu fiecare copil, in alocatie, incepand cu al 2-lea copil
3.    Sprijinirea programului national de combatere a sterilitatii precum si investitii in cercetarea medicala in acest domeniu. Infiintarea mai multor adaposturi/centre maternale pentru a sprijini mamele cu venituri reduse. Exista deja masura finantarii de catre stat a primei inseminari artificiale pentru persoanele care decid sa incerce acest procedeu.
4.    Activarea unui program national de urmarire a sanatatii femeilor insarcinate, astfel incat toate paturile sociale sa beneficieze de un program minim de garantare a sanatatii fatului prin vizite regulate la medicul de specialitate, o parte din costuri fiind suportata de stat. In cadrul acestui program trebuie sa se faca o pregatire de baza a mamelor si tatilor pentru ingrijirea copilului, de genul celei necesare pentru acordarea concediului de paternitate.
5.    Modernizarea tuturor maternitatilor, a sectiilor de neonatologie si a spitalelor pentru copii – prioritate a sistemului medical. Aceste spitale trebuie sa fie accesibile, ca numar de locuri si asezare in teritoriu si celor din mediul rural. Scopul este reducerea mortalitatii infantile, cea din tara noastra fiind printre cele mai ridicate.
6.    Sprijinirea adoptiilor, in prioritate la nivel national, familia adoptiva beneficiind de aceleasi facilitati ca si familiile cu copii obtinuti pe cale naturala.
7.    Legea avortului trebuie ajustata in favoarea natalitatii, dupa modelul Irlandei si Poloniei .
8.    Sprijinirea programului mamelor purtatoare, program complementar al celui de combatere a sterilitatii. Pe baza de voluntariat, in schimbul unor beneficii finaciare/fiscale, anumite persoane de sex feminin ar putea accepta sa aduca la termen o sarcina rezultata prin inseminarea artificiala a materialului reproductiv al unui cuplu/persoane incapabili d.p.d.v. fizic de a mai avea copii.
9.    Sprijinirea familiei la nivel de stat prin reducerea cu cateva procente a taxelor si impozitelor platite de cuplul intemeietor de familie.
10.    Incurajarea mamelor/tatilor sa se reintoarca din concediul maternal/paternal, prin :
a.    existenta unor deductii fiscale la angajarea de bone certificate la nivel national. Posibilitatea ca bunicii sa participe la un astfel de program…
b.    posibilitatea unui program de lucru flexibil de 4-6 ore pe o perioada 3 ani de la nastere
c.    legislatie care sa incurajeze lucrul de acasa sau un program mixt, acolo unde este posibil
d.    pastrarea posibilitatii ca, la nevoie, mama sa ramana sau sa reintre in concediul maternal pana la termenul de 2 ani
11.    Obiectiv economic – populatia activa ocupata sa se apropie de 45-50% din totalul populatiei tarii.
a.    Interdependenta strategiilor economice si de invatamant pe termen mediu si lung, vizand cresterea procentului de populatie ocupata.
b.    Incurajarea recalificarii somerilor prin accesul facil la cursuri de conversie profesionala catre domeniile care fac angajari
c.    O alta metoda de incurajare este scaderea progresiva a alocatiei de somaj dupa o perioada de gratie
d.     Incurajarea activitatii economice la nivel micro si al asociatiilor de familie, prin accesul la credite, fonduri europene si fiscalitate extrem redusa pe toata perioada desfasurarii activitatii. Aceasta este si o masura de crestere a procentului de populatie cu venituri medii.
e.    Incurajarea angajarii tinerilor proaspat absolventi si a seniorilor (+50 de ani) prin fiscalitate redusa (CAS, impozit )
f.    Fiscalitate redusa in cazul pensionarilor care decid sa revina in viata activa, de preferinta cu jumatate de norma
12.    Controlul fluxului de imigranti catre Romania prin asocierea intre viza de sedere si acordarea de permis de munca. Elaborarea unei strategii demografice, de invatamant si de ocupare a locurilor de munca vis-a-vis de straini, strategie care sa faciliteze integrarea lor in societatea romaneasca si sa evite crearea de enclave de genul cartier chinezesc sau arab in localitati. Atragerea pensionarilor din Europa de V sau SUA, intr-un program mixt de turism si optiuni de achizitie imobiliara,  similar cu cel al Turciei.
13.    Campanie de constientizare la nivelul statului roman, al invatamantului si al bisericilor din Romania, cu privire la avort si la importanta cresterii natalitatii, punctand beneficiile pe termen mediu si lung la nivelul individului dar si al societatii. Aceasta campanie trebuie sprijinita si de mediul privat si ONG-uri.
14.    Promovarea burselor de studiu in Comunitatea Europeana si America de Nord (mai ales pentru studii politice, economice si sociologice) in functie de domeniile de crestere a economiei romanesti, creand facilitati de angajare in Romania la sfarsitul acestor studii pentru un procentaj cat mai ridicat de absolventi. Acestea ar putea fi acompaniate de facilitati fiscale si de sprijinire a deschiderii unor afaceri proprii precum si de relocare (procesarea facila, online, a documentelor, credite imobiliare avantajoase, etc.) ;
15.    Program similar pentru romanii plecati deja peste hotare si care doresc sa se intoarca in tara: pachet pentru relocarea familiilor (procesarea facila, online, a documentelor, credite imobiliare si de afaceri avantajoase, acordarea unui grant din partea statului in cazul in care persoana deschide o afacere la intoarcerea in tara, consiliere pentru relocarea intregii familii, taxe zero pentru repatrierea banilor prin transfer in conturi ale unor banci romanesti, o anumita periodade scutire de impozit, etc.) . Exista exemplele Poloniei si al Italiei, exemple ce pot fi studiate si imbunatatite.
16.    Un program de repatriere a romanilor din spatiul CSI de dincolo de Nistru (exceptie romanii din R.Moldova/Transnistria si regiunea Odesa), similar cu programul de repatriere practicat de Germania, dupa reunificare. Potrivit statisticilor, exista sute de mii pana la un milion de descendenti ai unor familii romanesti, care au suferit deportari sau colonizari, aflati majoritatea in familii mixte. Un pachet de relocare de tipul celui de mai sus, la care se adauga oferta de cetatenie romana, un program de naturalizare si oferte de locuri de munca, ar putea reprezenta un stimulent serios pentru repatriere.La un astfel de program este imperioasa colaborarea Federatiei Ruse si a altor state din CSI, precum si un efort semnificativ al ministerului de externe si al asociatiilor romanesti de a mediatiza programul si a identifica, in timp record, pe cei cu radacini romanesti.
17.    Incurajarea sportului si miscarii fizice. Sporirea numarului de ore de sport in scoala. Incurajarea organizatiilor sportive prin reduceri fiscale si facilitarea sponsorizarilor. Crearea unei industrii sportive dupa modelul campionatelor de fotbal din Italia, Franta, Germania sau Spania, industrie care sa impulsioneze educatia fizica a tineretului.
18.    Infiintarea unui minister al demografiei, tineretului si sportului, care sa urmareasca indeapropae aceasta strategie
19.    Educarea si sedentarizarea populatiei tiganesti cu scopul includerii lor in circuitul fiscal – prin crearea unor scoli de meserii specifice si prin consultari si negocierea unui acord cu liderii acestei minoritati. Trebuie evitata construirea de cartiere compacte de locuinte doar pentru etnici, deoarece aceasta ar duce la un proces de “ghetoi”-zare si izolare.
20.    Incadrarea in credite pentru locuinte si cursuri de calificare contra munca pentru membrii aceastei minoritati ar duce la responsabilizarea unui procentaj insemnat al acestei etnii.
21.    Promovarea exemplelor pozitive in randul comunitatilor tiganesti, de persoane ale respectivei etnii cu mare succes in viata profesionala, pentru a atrage cat mai multi tineri in zonele de formare si activitate in care exista cerere.
22.    Bisericile pot participa activ (si in multe cazuri o fac deja) la susstinerea strategiei demografice prin:
a.    Crearea de scoli, licee si librarii pentru tinerii defavorizati sau din zone sarace, din fondurile proprii si donatii
b.    Crearea de spitale si maternitati din fonduri proprii si sponsorizari private
c.    Crearea de cantine pentru saraci, necesare mai ales in conditii de criza economica
d.    Crearea de cercuri de meserii: icoane, constructii sau meserii traditional-folclorice.

Prioritati colaterale (pachet de sprijin) – aceste masuri ar putea avea un impact indirect asupra natalitatii:

ADMINISTRATIA DE STAT:

23.    Reducerea numarului de bugetari la un maxim de 6-700.000 de persoane, pentru a permite eliberarea de resurse financiare necesare in investitii si alte programe, cum ar fi cel demografic dar si pentru un venit mai ridicat, bazat pe performanta, pentru angajatii de stat. Se poate realiza prin:
a.    Reducerea numarului de birouri si etape de obtinere a documentelor, eficientizarea administratiei
b.    Reducerea drastica a numarului de taxe la 5, maxim 10 taxe – ar simplifica activitatea administratiei fiscale
c.    Eliminarea redundantelor intre activitatile si birourile centralizate si cele judetene/regionale si reducerea numarului de agentii de stat si ministere
d.    Pregatirea in paralel a unor mecanisme eficiente de reconversie profesionala pentru cei disponibilizati
e.    Informatizare prin sisteme interconectate intre diferitele institutii ale statului dar si cu administratiile locale
f.    Stabilirea de obiective de calitate si performanta anuale pentru cei care lucreaza in administratie. Pe langa evaluarea interna, se poate da ocazia populatiei, la fiecare interactiune cu administratia, sa dea calificativ printr-o apasare de buton legat de viteza si calitatea administratiei de stat. Aceasta ar permite realizarea unui top si a unei medii nationale consultabile pe internet.
g.    Rentabilizare la nivelul firmelor de stat prin privatizare partiala, reprofesionalizare si management privat
24.    Reforma intregului sistem de pensii si simplifcarea sa. Managementul privat al fondului de pensii intr-un sistem mixt gen depozit bancar pe termen lung/fond de investitii cu risc scazut. Trebuie studiat daca se justifica mix-ul privat/stat in pilonii de pensie.

INFRASTRUCTURA:

25.    Adaptarea strategiei pentru constructia de drumuri si cai ferate, pentru a facilita mobilitatea geografica a populatiei in interiorul Romaniei si acoperirea posturilor vacante, asigurand o crestere sustinuta a ocuparii fortei de munca. Pe de alta parte, interconectarea zonelor rurale, cu cele mai apropiate orase si comune, este esentiala in cresterea nivelului de trai al populatiei:
a.    Crearea inelelor de tranzit in jurul localitatilor de minim 50.000 de persoane
b.    Largirea drumurilor nationale pentru traficul pe 4 benzi, acolo unde este posibil, putand reprezenta o solutie pe termen scurt si cu costuri reduse in absenta autostrazilor.
c.    Asfaltarea rutelor dintre sate si comunele sau orasele de care apartin si introducerea de curse regulate de calatori pe aceste directii: tren/autobuz
d.    Asfaltarea tuturor localitatilor – strategie pe 10 ani. Gasirea de solutii de asfaltare ieftine, diferite de cele bituminoase standard. Exista si amestecuri neconventionale care au proprietati asemenatoare cu bitumul chiar daca nu au rezistenta acestuia, insa un cost mai mic, si care sunt preferabile drumurilor desfundate de la tara. Bitumul standard s-ar putea folosi doar pentru axele majore ce strabat satele.
e.    Crearea de retele regionale de cale ferata, alaturi de cateva axe de tranzit de mare viteza, national si international, interconectate cu reteaua europeana.

DEZVOLTARE ECONOMICA:

26.    Conceperea unui program de dezvoltare a comunelor si a micilor orase – in corelatie cu turismul, agricultura, axele rutiere si investitiile strategice. Satul este mediul cel mai sanatos pentru cresterea demografica a Romaniei. Cresterea standardului de viata la sate prin acces la canalizare, gaz, apa potabila, drumuri asfaltate, cai ferate, infrastructura de telecomunicatii, servicii medicale, invatamant, transport :
a.    Necesitatea situarii la sat a aproximativ 30-40% din populatia activa.
b.    Dezvoltarea satelor si comunelor in contextul agriculturii informatizate si ecologice, a liniilor de productie aferente, a surselor de energie curata individuala, a industriei de reciclare si ecologizare si a turismului
c.    Prioritizarea dezvoltarii rurale in functie de axele rutiere si economice
d.    Punerea in valoare a traditiilor, din punct de vedere arhitectural si turistic
e.    Sprijinirea micilor producatori agricoli bio
f.    Stimularea stabilirii la sat a pensionarilor cu venituri ridicate, atat din tara cat si din strainatate. Deja exista o tendinta, la nivelul unor sate din Banat, de a se repopula cu persoane din mediul urban care au decis sa revina sau sa-si instaleze o resedinta de vacanta la cativa km sau zeci de km de orasul in care locuiau. Acestia vor crea necesitatea unui minim de servicii in satele respective, aproape depopulate pana de curand.
g.    Stimularea stabilirii la sate a unei parti a populatiei tinere prin crearea tuturor facilitatilor ce pot fi gasite la oras si prin stimularea unor categorii de activitate economica ce se preteaza satului si care necesita pregatire superioara: munca in distant – pe internet, gestiunea financiara si computerizata a fermelor, a liniilor de productie alimentara, a uzinelor de reciclare a deseurilor, a centrelor de productie de energie electrica curata, scoli si licee, spitale comunale, gestiunea pensiunilor si hotelurilor, manufacturi, servicii comunitare, etc.
h.    Incurajarea crearii la sat a asociatiilor si atelierelor de arte, meserii si altor forme de intrajutorare si pregatire sau perfectionare profesionala
i.    Incurajarea aparitiei gospodariilor independente energetic, utilizand solutii ieftine de energie regenerabila si ecologica. Incurajarea independentei alimentare a gospodariilor – vezi pct. 33 f
j.    Reorganizarea comunelor pentru a putea deservi la nivel de activitati complexe (administratie, gradinite, scoli, licee, centre profesionale, cluburi, linii de productie-imbuteliere, magazine, administratie locala si servicii, colectare/reciclare deseuri) satele situate pe o raza de 10-15 km. Modelul celulelor hexagonale ar putea reprezenta baza de plecare, adaptand apoi in functie de caile de acces si relief. Acest model se poate aplica si oraselor, extinzand aria de interdependenta.
27.    Dezvoltarea localitatilor din apropierea granitelor, pentru a stimula schimburile economice cu tarile invecinate si a beneficia de fondurile de cooperare transfrontaliera. Aceasta masura poate avea si un impact demografic pozitiv.
a.    Dezvoltarea infrastructurii (autostrazi, canale de navigatie, aeroporturi si poduri) si turismului in acord cu acest plan.
b.    Prioritizarea dezvoltarii acestor zone care ar putea profita de mana de lucru de peste frontiera si ar putea avea piata de desfacere in tarile din imediata apropiere, in cadrul euroregiunilor aferente;
c.    Interconectarea zonelor economice de o parte si de alta a frontierei, in cadrul fiecarei euroregiuni, prin facilitarea tranzitului persoanelor si marfurilor in interiorul respectivei euroregiuni
28.    Controlul strict al preturilor la materii prime si energie prin eficientizarea agentiilor guvernamentale care se ocupa de urmarirea acestora si reforma aplicarii legislatiei aferente. Acestea trebuie sa asigure un nivel de viata decent populatiei si nu trebuie total liberalizate pana ce salariul mediu din Romania nu atinge nivelul salariului mediu european. O alta solutie este nationalizarea partiala, prin infuzie de capital a producatorilor de energie.
29.    Favorizarea infiintarii centrelor de cercetare in stiinte, noi tehnologii, medicina, surse de energie curata, cercetare care sa asigure o inalta calitate a vietii pentru populatia Romaniei.
30.    Sprijinirea infiintarii si cresterii firmelor cu capital romanesc, pentru a contrabalansa investitiile straine si a transforma banii din taxe in capital romanesc, reducand astfel influenta capitalului strain si a marilor corporatii pe piata romaneasca si favorizand o concurenta si o crestere economica sanatoase, durabile. Reducerea taxelor si a numarului actelor si avizelor necesare constituirii unor start-up-uri de pana la 100 de angajati, reducerea CAS precum si o taxare scazuta a primilor ani de activitate si a reinvestirii profitului, alaturi de accesul la credite cu dobanzi scazute si mana de lucru calificata sunt cateva din ingredientele succesului. Aceste firme ar contribui in timp la crearea unei paturi mijlocii a populatiei.
31.    Infiintarea si dezvoltarea de banci cu capital majoritar romanesc, care sa sprijine activitati / investitii. Aceste banci vor favoriza scaderea ratei dobanzilor creditelor, prin concurenta creata in piata si ar putea contribui la programul de constructie si achizitii de locuinte pentru tineri. Exista si masuri la nivelul BNR care ar putea contribui la ieftinirea creditarii.
32.    Prioritate nationala – crearea unei clase sociale medii (40%-60% din populatie):
a.    Prin accesul facil la studii medii superioare pe criterii de performanta si taxe reduse de scolarizare;
b.    Prin sustinerea tinerilor in accesarea creditelor si in programele de constructie de locuinte
c.    Prin simplificarea procedurilor de infiintare si sustinerea dezvoltarii firmelor mici si mijlocii, a cresterii numarului asociatiilor de familie si a persoanelor fizice autorizate – vezi incubatoarele de afaceri
d.    Prin dezvoltarea sectorului serviciilor
e.    Prin incurajarea patentelor de inventii si  a dreptului de proprietate intelectuala.

AGRICULTURA:

33.    Incurajarea prin fiscalitate redusa, simplificarea accesarii fondurilor europene si a creditelor bancare, a cresterii volumului productiei si numarului producatorilor in agricultura pentru a a putea acoperi nevoia interna (actualmente acoperita doar in proportie redusa din productia interna si majoritar din import) si pentru ca Romania sa devina unul dintre principalii producatori agricoli ai Europei:
a.    Acordarea de catre bancile controlate de stat (CEC) de credite cu dobanda limitata superior (spre exemplu de maxim 10% anual) pentru afacerile agricole
b.    Incurajarea culturilor de plante celor mai productive in contextul climei si solului din tara noastra prin acordarea de subventii mai mari decat media nationala
c.    Sprijinirea dezvoltarii brandurilor agricole pe regiuni si pe domeniile strategice de produse agricole
d.    Infiintarea de birouri suplimentare pentru inlesnirea accesarii fondurilor europene in special in zona rurala, in comunele cele mai importante
e.    Incurajarea asocierii (folosirea in comun a utilajelor, creditelor, spatiilor de depozitare, a mijloacelor de transport) si vanzarii directe, fara intermediari: de la recoltare, linie de prod., transport, desfacere
f.    Program de atragere a populatiei rurale catre agricultura: ex.: programul “o vaca/oaie pentru fiecare”  – prima investitie suportata de o fundatie pentru agricultura, urmand a se asigura recuperarea investitiei prin donarea primului vitel/miel nascut de animalul respectiv catre fundatia respectiva (exista un program american ce a activat in tara noastra pe acest principiu, dar nu cred ca a fost insuficient promovat). Statul poate interveni cu facilitati fiscale pentru astfel de fundatii, eventual prin constituirea unei strategii nationale, care sa puna in prioritate regiunile sarace ale tarii. Similar se poate actiona pentru culturile de plante, distribuind seminte ale unor soiuri locale.
g.    Acordarea de facilitati fiscale regionale pt. producatorii din regiune pentru ca un maxim de produse alimentare comercializate local sa provina din regiunea respectiva
h.    Crearea/incurajarea de centre de colectare/depozitare pe raza oraselor (50-100 km) pt. produsele agricole => scaderea pretului alimentelor si asigurarea de produse proaspete pe pietele locale
i.    Crearea de infrastructura de transport pentru deservirea zonelor urbane din productia locala.

FISCALITATEA:

34.    Reformarea pornind de la zero a intregului sistem de taxe si impozite, precedata de o analiza asupra eficientei folosirii si urmarirea fondurilor provenite din fiecare taxa:
a.    Stabilirea unui plafon maxim al numarului de taxe catre stat: introducerea unei noi taxe va fi precedata de desfiintarea alteia sau de comasarea unor taxe
b.    Urmarirea facila a “traseului” fiecarei taxe si transparenta totala fata de cetateni
35.    O varianta extrema, dupa modelul georgian, ar fi simplificarea sistemului de taxe la maxim 5 sau 10 taxe, fata de cele 113 existente acum, cu cuantumuri reduse fata de cele actuale. Imi permit sa visez la modelul Luxemburgului, in ceea ce priveste fiscalitatea si mediul de afaceri, insa doar un expert poate spune daca este aplicabil in cazul tarii noastre. Aceasta masura ar reduce mult birocratia si ar simplifica si gestiunea taxelor si impozitelor la nivelul firmelor private. De asemenea, trebuie tinut cont de faptul ca profilul psihologic specific al romanului de rand cere o libertate cat mai mare, manifestand o doza semnificativa de “alergie” la constrangeri si taxe, care se traduce automat printr-o evaziune fiscala la un nivel pe care-l cunoastem cu totii.
36.    Reducerea gradata, in decursul a cativa ani, a TVA-ului cu cateva procente si scaderea cotei unice de impozitare la 14% in scopul atragerii investitiilor straine si impulsionarii activitatii economice autohtone. Scaderea CAS-ului cu cateva procente, pentru a
a.    Recuperarea diferentelor de procent din aceste taxe se va face in timp prin cresterea volumului activitatii economice.
37.    Reducerea TVA la alimente, medicamente si energie sub 10%.
38.    Promovarea alimentatiei sanatoase prin instituirea unui minus de 4% la TVA pentru alimentele bio fata de restul alimentelor.

RELATII INTERNATIONALE:

39.    Dezvoltarea colaborarii economice si diplomatice cu Israel, China, CSI, zona Balcanilor dar si cu statele arabe din Orientul apropiat si nordul Africii. Toate aceste zone au relatii traditionale cu Romania iar o parte insemnata din elitele intelectuale fie s-au format in scolile romanesti fie, in cazul Israelului, provin din familii emigrate din Romania, unii avand cetatenie romana. Aceste relatii trebuie cultivate, deoarece potentialul de crestere economica si accesul la resurse energetice este foarte ridicat. In acelasi timp, echivalarea reciproca a diplomelor de studii si simplificarea obtinerii dreptului de munca in Romania, ne-ar da acces la specialisti in cazul in care sistemul romanesc de invatamant si piata muncii nu ar acoperi varfuri punctuale de cereri de angajari.

40.    Presiuni asupra comunitatii europene si NATO si conditionarea pe cat posibil a negocierilor de aderare a Serbiei si a Ucrainei de acordarea de drepturi extinse comunitatilor romanesti din aceste teritorii, respectand normele europene si modelul comunitatii maghiare din Romania.

41.    Sprijinirea autonomiei administrative si participarea la programele de constructie economica pentru statele sau regiunile locuite de comunitati romanesti, dupa modelul comunitatii maghiare din Romania. Masurile de crestere demografica ar trebui aplicate si la nivelul acestor regiuni, prin acorduri cu administratiile regionale si cu prezervarea identitatii romanesti!

42.    Crearea unei strategii externe a Romaniei tinand seama de contextul regionalizarii europene.

43.    Contributia foarte activa a Romaniei in programul euroregiunilor, pentru ca centrele motoare ale acelor euroregiuni din care face parte Romania sa fie in majoritatea cazurilor pe teritoriul actual al Romaniei si a atrage astfel cat mai multe fonduri de dezvoltare si forta de munca specializata.

Obiectivul intregului pachet de masuri ar fi cresterea nivelului de trai, atingerea cat mai rapid a unei natalitati medii de aproximativ 3 copii pentru fiecare mama precum si reglarea unui deficit temporar de specialisti prin imigratie controlata din vecinatatea Romaniei.

Experienta arata ca anumite masuri dintre cele de mai sus nu sunt eficiente in anumite conditii sau ne-acompaniate de alte masuri sau de imbunatatirea nivelului de trai si a sanatatii populatiei.

Probabil sunt si alte parghii la care nu m-am gandit dar ii invit pe cei care vor citi acest material le gaseasca, ideea fiind aceea de a defini un pachet minim de masuri inter-disciplinare dar a caror eficienta sa fie maxima in contextul actual din Romania.

Cu respect,
Marius Zgureanu