România cheamă Monarhia
|
Articol de Filip Iorga Nemulţumirile acumulate în ani au izbucnit, în ultimele săptămâni, reamintindu-ne că organismul societăţii româneşti nu este, aşa cum şi l-ar fi dorit unii, inert, incapabil de reacţie. Atacul la unul dintre elementele fundamentale ale unui stat modern, sănătatea publică, a provocat reactualizarea tuturor acelor frustrări cetăţeneşti care nu îşi găsiseră, de prea multă vreme, nicio formă publică de exprimare. Dincolo de orice opţiune sau apartenenţă politică şi de orice viziune, mai precis sau mai slab conturată, asupra tipului de societate şi de stat pe care şi le doresc, protestatarii s-au transformat în purtătorii legitimi de cuvânt ai unei populaţii exasperate. Desigur, dificultăţile economice, şubrezirea sistemelor de sănătate publică şi de educaţie, ineficienţa instituţională apasă greu pe umerii societăţii româneşti. Împinşi de acutizarea acestor dificultăţi, oamenii s-au îndreptat către acele locuri puternic încărcate simbolic. La Bucureşti, Piaţa Universităţii a prins din nou viaţă democratică. Iar miezul revendicărilor s-a dovedit a depăşi cu mult nivelul solicitărilor punctuale de natură economică şi socială, atingând un grad superior de conştiinţă civică. Demonstranţii se opun unui mod iresponsabil de a face politică şi unui stat corupt care, în loc să îi servească, nu face decât să le îngreuneze viaţa. Probabil că, aşa cum unul dintre simbolurile revoluţiei din 1989 a fost emoţionanta scandare „Vom muri şi vom fi liberi!”, una dintre cele mai autentice expresii ale evenimentelor de acum va rămâne „Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!” În 1989 s-a luptat pentru libertate, acum dorinţa de libertate a ajuns în stadiul conştiinţei de sine, iar adevărata democraţie se instalează numai acolo unde instituţiile nu se opun libertăţii individuale, ci sunt garantul acesteia. Democraţia reală există acolo unde libertatea individuală nu este şi individualistă, ci se construieşte în jurul unor valori comunitare. Cuvântul „populaţie” nu a fost folosit întâmplător mai devreme. Gloata amorfă pe care totalitarismul comunist şi-a dorit să o creeze s-a transformat, în decembrie 1989, într-o populaţie revoltată. Dezamăgirile succesive din ultimii 20 de ani au transformat populaţia României dintr-una revoltată într-una derutată. Evenimentele din ultimele săptămâni par să aducă semnele unei transformări a populaţiei în naţiune. Individualismele par să se unească în jurul unor valori civice comune, iar naţiunea pare să îşi recapete, ca după un lung coşmar, vertebrarea. Cu toţii părem a şti astăzi, sau măcar a intui, că revertebrarea noastră nu înseamnă doar schimbarea unui regim politic cu un altul, doar înlocuirea unui partid cu altul, doar reforme economice şi un mai solid sistem de asistenţă socială. Trezirea naţiunii la viaţa democratică înseamnă recuperarea identităţii, onorarea înaintaşilor şi a celor care s-au jertfit pentru libertăţile noastre, respectul şi promovarea valorii, sprijinirea celor mai slabi dintre noi, reconsolidarea instituţiilor pe alte principii decât cele clientelare şi politice, respectul faţă de lege, responsabilizarea actului de guvernare, recuperarea demnităţii naţionale şi a acelor elemente care ne definesc cu adevărat. Tocmai pentru că le reamintea românilor toate aceste valori, discursul rostit de M.S. Regele Mihai în Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, a fost o revelaţie pentru mulţi. Un astfel de discurs, limpede şi plin de substanţă, concret dar înalt, aplecat asupra realităţilor zilnice dar conectat la valorile eterne ale naţiunii nu fusese niciodată pronunţat de vreun preşedinte de republică, fie ea populară, socialistă sau post-decembristă. În acest context, nu este decât firesc ca mulţi dintre noi să ne investim speranţele în singura instituţie care îşi păstrează întreg capitalul de prestigiu acumulat în aproape un secol şi jumătate de istorie: Casa Regală a României. Dacă protestatarii din toate colţurile României îşi îndreaptă astăzi privirile către Monarhie este tocmai pentru că simt lipsa acută a unei instituţii stabile, neutre, străine de jocurile politicianismului meschin şi respectate peste tot în lume. Populaţia pregătită azi să redevină naţiune începe să simtă că doar o instituţie străină de politică o poate reprezenta şi îi poate readuce sentimentul mândriei bazate pe tradiţie, pe continuitate şi pe un devotament faţă de România pe care Casa Regală nu l-a dezminţit niciodată. Pe de altă parte, populaţia redevenită naţiune nu îşi va putea demonstra maturitatea democratică decât obligându-şi clasa politică să îşi recapete, la rândul ei, coloana vertebrală. Obligând-o prin vot şi printr-o mult mai activă supraveghere civică. Această maturitate democratică de care suntem, se pare, aproape îi va conduce pe români şi pe aleşii lor la concluzia că avem nevoie de un factor de echilibru, de un arbitru, de o marcă identitară puternică, de un factor de prestigiu şi de demnitate naţională care nu poate fi decât Casa Regală. Piaţa Universităţii şi toţi românii care îşi doresc schimbarea nu trebuie să cadă însă în capcana mesianismului politic. Nu un Salvator trebuie să vedem în Regele nostru şi în Familia sa, ci o confirmare şi o consolidare a propriei noastre vertebrări. Maturizarea noastră democratică va transforma scandarea romantică a anilor ’90, „Monarhia salvează România!”, în realitate pragmatică: „România cheamă Monarhia”. Aşa cum a făcut-o în 1866. |
Buna ziua.
Regalitatea este, in opinia mea, solutia salvatoare a acestei “democratii” instaurate in Romania. Sincer imi pare rau ca doar acum, dupa 23 de ani de la revolutie tot mai multi romani vad Casa Regala ca un izbavitor al Romaniei. E o vorba la romani: “Da Doamne mintea de pe urma romanului!”, o expresie plina de adevar! Sincer mi-as dori ca Romania sa fie o tara in care sa pot spera la un viitor, tara in care s-a nascut fiul meu si in care isi poate face un rost in viata. Cu regret aud tot mai multi tineri ca isi doresc sa faca o facultate si sa plece in tari straine, deoarece la noi nu au viitor. Marea majoritate am ajuns sa muncim ca niste sclavi pe plantatie, fara drepturi lasa-ti de izbeliste de guvernantii care isi urmaresc propriile interese.
Probabil primi-ti astfel de mesaje de la multi co-nationali de-ai mei si sper sa nu va obosesc cu frustrarile si neajunsurile mele. Imi doresc doar sa fiti alaturi de noi si sa schimbam Romania in bine.
Suntem in strada, in Sibiu, cu Regele nostru.
Este imbucurator ca atat suporterii de la Vointa Sibiu cat si pensionarii privesc cu simpatie la monarhisti si la bannere noastre. Au fost si copii.la mars.
Am observat licare de bucurie in ochii unori jandarmi care ne flancau.
Vom tine steagul sus aici, cu domnul Boila si ceilalti monarhisti.
Transmitem admiratia noastra bucurestenilor care tin acolo steagul sus, in conditii mult mai vitrege (jandarmi “securizati” si ninsori abundente).
Chiar daca suntem putini in Piata, cei care urmaresc Antena3 au nevoie de aceste proteste. De fapt, suntem foarte multi
REGELE SI PATRIA !
S-au creat pe Internet mai multe petitii pentru oamenii care doresc revenirea la Monarhie.
Una dintre ele este: http://www.petitieonline.com/pro-monarhie
A doua este pentru utilizatorii retelei de socializare Facebook: http://www.causes.com/causes/593528-referendum-national-pt-transformarea-romaniei-in-regat-romania-monarhie-constitutionala?recruiter_id=182029796
Am rugamintea ca fiecare dintre voi sa distribuie aceste doua petitii pentru a ajuta Familia Regala sa iti reia locul in fruntea societatii.
Haideti sa readucem stralucirea acestei tari!
Cum ar trebui sa se procedeze pentru ca Romania sa devina Monarhie din nou? (Intrebare adresata Casei Regale, cu raspuns asteptat din partea acesteia)
Din pacate solutia reprezentata de Monarhie a fost foarte putin exprimata in cadrul recentelor manifestatii, vina fiind in primul rand a noastra, a celor care credem in aceasta solutie viabila dar facem prea putin pentru a o impartasi celor care nu stiu ce reprezinta Casa Regala.
“ROMANIA CHEAMA MONARHIA!”
Cat de frumos suna!
Cat de mult ne apropie acasta strigare de momentul realizarii Monarhiei Constitutionale!
Sa avem si noi romanii Regele nostru!
Sa ne consolidam in credinta in Dzeu!
Sa avem si noi preoti care sa ne.inspire incredere!
Sa avem si noi institutii care sa cladeasca siguranta si stabilitate!
Sa renasca constiiita de natiune si neam!
discursul MS a avut puterea sa imprastie vraja si marasmul in care suntem invaluiti si sa trezeasca ; deasupra tuturor cuvintelor se afla emotia si sentimente fata de popor, care pornesc direct din suflet si s au cristalizat in timp, si care au puterea sa inflacareze si daruiasca speranta. monarhia constitutionala nu guverneaza , nu inlocuieste viata politica, doar are rolul de a controla celelalte puteri in stat – guvern, parlament, putere judecatoreasca – si de a asigura separarea si echilibrul lor, prerogativa pe care institutia prezidentiala nu o indeplineste , si pe care , chiar in acest moment o incalca …
PIAŢA UNIVERSITĂŢII – O LUME MAI UMANĂ
„Hey you! Out there in the cold/Getting lonely, getting old, can you feel me?”
Piata Universitatii 2012 a reprezentat pentru mine o sfâşietoare criză de conştiinţă. Nu ştiam ce să fac: să mă duc sau nu? Iniţial, nu mă gândisem să particip, deşi semnasem petiţia online pro-Arafat, „Spuneţi NU desfiinţării serviciului public de urgenţă” şi am fost uimită de capacitatea de mobilizare via internet şi de cea de protest spontan şi rapid în România de astăzi.
Nu făceam parte dintre nemulţumiţii muritori de foame, nu credeam că în România e dictatură (şi nu cred nici acum), eram chiar relativ mulţumită că avem o situaţie economică stabilă în vremuri de criză, apreciată şi extern, cel puţin în Europa. Cu toate acestea, începând din a opta zi de proteste, Piaţa Universităţii a devenit pentru mine parte a ritualului cotidian de care nu mă mai pot dispensa.
Credeam că am o conştiinţă civică destul de dezvoltată şi exersată cel puţin prin vot. Consider că mijlocul esenţial prin care putem să suţinem democraţia (ca cetăţeni) este exercitarea dreptului de vot. În fond, democraţia nu se poate lipsi de partide, parlament, alegeri şi, totodată, de votul nostru (mai mult sau mai puţin responsabil).
Merg la vot de aproape 16 ani şi nu am lipsit niciodată: m-am învoit de la serviciu, în timpul programului, ca să votez, mi-am interupt vacanţele la munte pentru a-mi exercita dreptul de vot, am stat la cozi nesfârşite pentru a pune o ştampiluţă şi buletinul de vot în urnă etc. În 1996 am votat “pentru schimbare”, contribuind la debarcarea PDSR-ului neocomunist (fost FSN, actual PSD) şi la venirea la putere a CDR (Convenţia Democrată din care făceau parte PNL, PNŢCD şi PD). Participasem încă din liceu la manifestaţiile organizate de CDR, deşi nu avusesem şansa să merg în Piaţa Universităţii din anii ’90 (aveam doar 14 ani!). Mi-am făcut iluzii atunci că, în sfârşit, societatea românească se democratiza, se liberaliza, trecea la un capitalism autentic şi-şi putea împlini aspiraţiile identitare euroatlantice. Poate că asta s-a întâmplat, totuşi, într-o anumită măsură, dar guvernarea CDR a fost destul de neprofesionistă, CDR s-a decredibilizat, iar PNŢCD chiar a dispărut de pe scena politică parlamentară.
În ciuda deziluziilor, nu am cedat, am continuat să merg la vot. Mai mult, am hotărât să mă implic direct în politică în timpul studenţiei, am fost membră pentru un an-doi în PNL şi am participat la acţiunile partidului, dar am fost relativ dezamăgită de stilul de a face politică în România, în special de aroganţă, favoritisme şi clientelism. Am votat totuşi cu PNL. Mai târziu, când PNL s-a aliat cu nereformatul PSD (cu eternii săi “baronii” şi în care Iliescu rămăsese preşedintele de onoare, deşi avea mâinile mânjite de sângele Revoluţiei şi al mineriadelor), m-am reorientat către PD (ulterior PDL), către care se îndrepta şi susţinerea societăţii civile, a intelectualilor şi a oamenilor de cultură (cel puţin din spectrul de dreapta).
Nu eram foarte mulţumită de PDL şi de Băsescu, dar i-am ales în 2008 şi 2009, pe principiul răului mai mic, cum se obişnuieşte în România. Am trecut cu vederea derapajele şi ieşirile lui Băsescu şi am apreciat unele lucruri precum condamnarea comunismului, demersurile diplomatice din Republica Moldova, iniţiativele contra corupţiei – ex. activitatea DNA, cu plusuri şi minusuri, aşa cum era. M-a bucurat şi faptul că România a reuşit să obţină o poziţie stabilă în timpul crizei (situându-se mai bine ca alte ţări europene). Oricum, chiar Ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a devenit „Ministrul Anului” în Europa, lucru de bun augur. Imaginea României pe plan extern a fost şi ea una mai curând pozitivă în ultimul timp.
Atunci ce s-a întâmplat? Cum am ajuns în Piaţă? După câteva nopţi de insomnie, am realizat câteva lucruri. Mai întâi, cred că România avea nevoie de proteste, nu se mai auziseră de mult la asemenea scală (şi, în principiu, netrucate), parcă întregul spaţiu public fusese confiscat de media şi de politicieni, iar cetăţenii se criogenaseră.
Apoi, în România există atât de multă sărăcie şi mizerie, atâţia oameni care se zbat la limita supravieţuirii, atâţia oameni pe care nu-i băga nimeni în seamă (decât, eventual, în timpul campaniei electorale), atâţia oameni sistematic ignoraţi, trataţi fără un minim respect. Nu s-au făcut eforturi de comunicare cu publicul, măsurile s-au impus prin ordonanţe de urgenţă nedezbătute public, nu a existat transparenţă, ci doar un zid uriaş între politicieni şi publicul larg. M-am simţit datoare să încerc să fac şi eu o breşă în acest zid, vorba celor de la Pink Floyd, pentru a nu mai fi „just another brick in the wall”. Nu trebuie să rămânem cărămizi inerte în zid, imobilizate de obiceiuri, ritualuri şi mentalităţi, ci trebuie să (re)devenim oameni.
Nu am simţit doar o solidaritate cu aceşti oameni care se zbat în mizerie, ci şi cu cei care îşi doresc realmente reformarea clasei politice: o clasă politică mai curată şi mai profesionistă. Demisia lui Băsescu şi alegerile anticipate, din păcate, nu pot aduce mare lucru, realist vorbind, pe scena politică, pentru că nu există timp şi resurse suficiente care să ducă la coagularea unei forţe politice puternice, noi, curate, profesioniste şi, totodată, democratice şi proeuropene. Mi-e tare teamă că tot partidele din opoziţie (USL – „aceeaşi mizerie” şi Partidul Poporului – o mizerie încă şi mai mare, populistă, senzaţionalistă, uneori cu veleităţi extremiste) ar putea profita şi ar confisca astfel mişcarea autentică din Piaţă. Mi-a plăcut că piaţa i-a repudiat pe aşa-zişii „revoluţionari”: Ludovic Orban (PNL), „Che” Mazăre (PSD), reprezentanţii Partidului Poporului, dar mă tem că până la urmă tot partidele lor vor capitaliza nemulţumirile şi le vor converti în voturi.
Mai curând aş vedea Monarhia constituţională ca soluţie parţială pentru problema Băsescu/Constantinescu/Iliescu, având în vedere că monarhia a jucat un rol extraordinar de important nu doar în echilibrul politic şi stabilitatea internă şi internaţională, dar şi în crearea României moderne, democratice, liberale şi europene. Dar acest lucru nu rezolvă problema partidelor care au nevoie de o reformă internă foarte serioasă şi de competitori noi pe piaţa electorală. Eu una îmi doresc ca cei noi să nu fie doar „curaţi”, dar şi autentic democraţi şi pro-europeni, cu atât mai mult cu cât este nevoie de şi mai multă solidaritate în Europa în contextul crizei. Aş vrea ca „2012 – sfârşitul lumii voastre” să aducă o forţă constructivă şi responsabilă pe plan politic, nu anarhie, populism sau extremism.
Am avut, totodată, o reacţie puternică la adresa lipsei de respect faţă de oameni a unor reprezentanţi PDL: „viermi”, „ciumpalaci”, „mahala violentă şi ineptă”, iar cei din Piaţă şi-au însuşit aceste apelative creativ şi cu mândrie – ca pe vremuri titlul de „golan” (ex. „Un ciumpalac din mahalaua violentă şi ineptă spune: „Vox populi/Vox dei”, „vierme profesor”, „ciumpalac doctor” etc.). Toate denotă, pe de o parte, aroganţă, ignoranţă, alienare din partea clasei politice conducătoare, dar, pe de altă parte, arată că oamenii nu mai acceptă orice, sunt conştienţi de demnitatea lor şi sunt capabili să reacţioneze şi să protesteze. Mai mult ca orice îmi doresc o lume umană.
M-a impresionat şi felul în care protestatarii se luptau cu frigul şi cu indiferenţa în Piaţă de dimineaţa până noaptea, zi de zi. M-am gândit să fac şi eu un efort minimal (câteva ore zilnic) pentru a-i susţine, chiar dacă nu eram de acord cu toate mesajele de acolo.
Mulţimea din Piaţa Universităţii e pestriţă: pensionari bolnavi şi înfometaţi, studenţi cu perspective incerte de viitor, angajaţi la stat cu salarii mici şi şanse de disponibilizare, angajaţi din mediul privat exploataţi şi cu joburi nesigure, foşti revoluţionari din 1989, reprezentanţi ai ONG-urilor, ultraşi (dar aceştia, din fericire, minoritari). Sper din tot sufletul ca ultraşii să nu mai deturneze protestele (în general paşnice). Există două aspecte cheie: sărăcia extremă şi ideea de reformă a clasei politice corupte, lucruri care au ieşit în relief şi la sondajul recent al Grupului de Studii Socio Comportamentale Avangarde. Clasa politică în ansamblul ei şi, în special, cei de la guvernare sunt blamaţi pentru sărăcie şi corupţie. Asta nu înseamnă că nu se manifestă o unitate în diversitate în ce priveşte revendicările: protestatarii cer cel mai frecvent, aproape la unison, demisia lui Băsescu, a guvernului şi alegeri anticipate. Nu trebuie să uităm că situaţia, cel puţin în ce priveşte sărăcia şi insecuritatea joburilor, este generată şi de măsurile anti-criză care au avut loc în toată Europa, dar cred că măsurile dure ar fi meritat o dezbatere publică mai largă şi o comunicare mai bună, nu doar o aplicare forţată, fără niciun fel de explicaţii.
Mesajele sunt şi ele eterogene: de la cele legate de corupţie (ex. „Vă rugăm să ne scuzaţi/Nu producem cât furaţi”, „Piticu’ şi chioru’/Au furat poporul”, „Du-te după mă-ta / Şi adu-ne flota!”, „Jandarmeria / Apără hoţia”) şi decredibilizarea clasei politice („PDL şi USL/ Aceeaşi mizerie”, „PDL şi USL / Fură prin rotaţie”, „Pierdut clasă politică/O declar nulă”, „Baie de mulţime / Dacă te mai ţine!”, „Roberta să ne numere!”, „2012 – sfârşitul lumii voastre” etc.) la cele ecologiste (ex. „Roşia Montana/Nu e de pomană”), monarhiste („Marinare, ce mai stai? / Vine Regele Mihai!”, „Monarhia / Salvează România!”), demisie la modul general („Jos Băsescu!”, „Demisia”, „Ieşi afară/Javră ordinară!”, „Nu vă fie frică / Şi Băsescu pică”), vechiul slogan al Pieţei Universităţii din anii ’90 („Noi de-aicea nu plecăm / Nu plecăm acasă / Până nu vom câştiga / Libertatea noastră”), soluţii (democratice) de detensionare („Nu vrem comasate/ Vrem anticipate!”), trezirea conştiinţei civice („România, trezeşte-te!”, „Ieşi din casă / Dacă îţi pasă!”, „Vierme şi ciumpalac paşnic”, „Cinste lor, cinste lor / Cinste ciumpalacilor!”). Nu cred că în Râmânia e dictatură (deci, n-am strigat, „Jos dictatorul!”, mi se pare deplasat şi inoportun) şi nu mă solidarizez cu mesaje anti-sistem anarhice ori anti-europene (am văzut doar cazuri izolate). M-au trecut frisoanele şi când am auzit sloganul de stânga „România nu e de vânzare”… mai auzisem ceva asemănător pe vremea lui Iliescu, în ’90: „Nu ne vindem ţara”, asociat „inspirat” cu „Moarte intelectualilor” şi „Noi muncim / Nu gândim”.
Mesajele mele, cel puţin pe pancarte, au fost următoarele: „NU anarhie, NU populism, NU extremism / DA clasă politică reformată, mai profesionistă, mai curată”, „Un vierme din mahalaua ineptă te roagă: / Audiatur et altera pars”, „Flacăra violet / S-o aruncăm la closet”, „Ţara nu o scufunda / Nu-i Costa Concordia”, „Forţa e cu noi”, „Ciumpalac „plătit” / Cu ger, gripă şi indiferenţă”.
În ce-l priveşte pe Alexandru Gheorghe, protestatarul din armată, nu-mi place orientarea lui mai curând extremistă de dreapta (ex. legionari, Antonescu, Noua Dreapta), dar, dacă a fost sincer şi nu e şi el un “cal troian”, a facut realmente un gest de curaj, exprimându-şi poziţia liber, in ciuda regulamentelor. Orice om, indiferent de functie, trebuie să-şi poată exercita dreptul de a gândi independent şi de a protesta. Dacă regulile ajung mai importante decât oamenii, se poate vorbi de reificare şi de alienare. Niciodată regulile nu trebuie să fie mai presus de oameni.
În concluzie, sper ca aceste proteste să însemne cel puţin (re)trezirea conştiinţei civice, indiferent dacă vor fi demisii sau alegeri anticipate. Mai mult decât demisiile sau alegerile anticipate, mi-aş dori să se reformeze întreaga clasă politică şi să devină mai responsabilă. Şi, „the last but not the least”, aş vrea să ne schimbăm şi noi – cred că a fost şi un mesaj în Piaţă de acest gen: „Ultima soluţie/ Propria evoluţie”. Iar eu înţeleg prin asta în special să ne valorificăm aşa cum trebuie libertatea şi să fim mai umani.
Tatăl meu (Dumnezeu să-l ierte) a fost cel care a mers cu mine pe 22 Decembrie 1989 la Revoluţie, imediat după fuga lui Ceauşescu. A fost cea mai frumoasă zi din viaţa mea şi-i voi mulţumi pentru asta întotdeuna: era o stare de fericire absolută, împărtăşită, o stare de comuniune, graţie, zbor, oamenii parcă pluteau, dansau şi se îmbrăţişau pe stradă. Libertate, demnitate, solidaritate. Tata zicea mereu că oamenii buni vor fi mai buni, iar cei răi vor deveni buni, cu ajutorul lui Dumnezeu. Chiar tâlharul răstingnit pe cruce a fost salvat. Să dăm o şansă şi clasei politice. Să ne dăm o şansă şi nouă înşine.
„Hey you! Don’t tell me there’s no hope at all/Together we stand, divided we fall”
UN VIERME CARE VISEAZĂ LA O LUME MAI UMANĂ,
O CARAMIDA DESPRINSA DIN ZID
#
Floricu Ana-Maria Nu stiu cat de fezabila este aceasta alternativa dar sigur depaseste pe cea actuala .
#
Josho Adrian Cirlea Alteta Voastra, va rugam, transmiteti Regelui nostru, ca noi, monarhistii din Piata Universitatii si cei care manifesta in toata tara mergem acolo in numele Lui. De ce? Pentru ca Regele este Patria iar Patria este Regele! Cele doua nu pot fi despartite. Ele sunt unitate.
#
Emil Felician Bodea Sa vina regele sa ne salveze tara…toti ceilalti sunt niste tepari…a mai venit odata un rege ca boierii sa nu se mai taie intre ei si a fost chiar foarte bine…istoria trebuie sa se repete pt ca romanii si-au uitat-o mult prea repede!
#
Adèla Stefanov FAC PUBLIC APEL LA CRUCEA ROSIE BUCURESTI SA MONTEZE MACAR 2 CORTURI IN PIATA DIN BUCURESTI PENTRU A ACORDA UN PRIM AJUTOR CELOR CARE PROTESTEAZA (SUNT MULTI VARSNICI,MULTI CU BOLI CARDIACE,ETC) PE PERIOADA CAT ESTE GER SI NINGE
SPER SA SE FACA CEVA IN ACEST SENS .MULTUMESC ANTICIPAT CELOR DE LA CRUCEA ROSIE
—-VA ROG DATI MAI DEPARTE CELOR DIN LISTA—-
#
Don Coriolan Ciprian Muresan Felicitari domnului Iorga pentru acest articol.
#
Adriana Macsut In Piata Universitatii din Bucuresti studentii striga Monarhia salveaza Romania!
#
Adriana Macsut
Majestatea Sa a spus ca nimeni nu are dreptul sa dispretuiasca poporul roman. Politicienii, atat cei de la putere cat si cei din opozitie, nu au tinut cont de spusele Majestatii Sale. Voi posta aici mesajul afisat in Piata Universitatii spre a sublinia ca Majestatea Sa a avut dreptate.Majestatea Sa a spus ca nimeni nu are dreptul sa dispretuiasca poporul roman. Politicienii, atat cei de la putere cat si cei din opozitie, nu au tinut cont de spusele Majestatii Sale. Voi posta aici mesajul afisat in Piata Universitatii spre a sublinia ca Majestatea Sa a avut dreptate. Piata Universitatii
,,Pe Wall-ul public, dela Nicoleta Cîrjan
”1. Legea sanatatii – nu intra in legalitate in forma propusa initial
2. Raed Araft – repus in functie
3. Legea auto – amanata sa intre in vigoare cu un an
4. Baconschi – demis
… 5. Alegeri comasate – NU, a fost o decizie necunostitutionala.
cine zice ca degeaba iesim in strada?
Daca vom fi mai multi, vom reusi mai multe!”.
#
http://www.romaniaregala.ro/jurnal/pentru-ce-anume-veti-vota/
Doamne! Doamne ! Stim ca esti cu noi !
Gandesc si simt la fel cu autorul articolului si cu cei care au adaugat comentariile cu privire la starea actuala a natiunii.
Natalia Miron credeti ca asta se doreste cu adevarat?
#
Dan Andronescu ”HAI SA DAM NINA CU MINA” DIN NOU ! O alta varianta de lucru de larga circulație ! Capitala Uniunii Europene este Regat. Sunt zece monarhii in Europa : Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Norvegia, Spania si Suedia, incluzand si principatele Liechtenstein si Monaco si Marele Ducat al Luxembourg-ului si ce rau o duc !!! Nici un rege nu-si “ciuruieste” compatrioții și nu si-a pus fiica europarlamentar “ca sa vorbește” la cea mai înalta tribuna a Uniunii Europene !
Sau nu-si ciomăgește alegătorii si populația drept mulțumire dupa ce-si “vede sacii-n car” obținând “o majoritate electorala confortabila… de 51% ! Halal regim acum în Romania. Mai rămâne sa ciomăgească și diaspora pentru ca i-a adus milionul câștigător. Păcat ca numai populația a fost ciomăgita și nu și politicienii care se tem ÎNCĂ de SCHIMBARE si de MĂRIMEA NECESARA a acesteia ! “Mai e mult până departe ?” CINEVA TREBUIE SA “APESE PE ACCELERAȚIE” ! Parafrazând pe Mihail Sergheevici Gorbaciov : “L-as sfătui pe Traian Băsescu sa plece…”
12 zile de proteste. “Fara Gorbaciov” e mai greu, dar nu imposibil ! Vedem in strada dovada vie ca in 1989 a fost lovitura de stat “la comanda Estului cu complicitatea Vestului” ! .” Unitate in diversitate, asta vrem !
Regele Mihai, un adevarat OM DE STAT este prudent după ce Iliescu l-a-ntors de la aeroport, Basescu l-a facut tradator ! Ai lor ≠ AI NOSTRI ! Monarhul este un arbitru. Ghici pe cine arbitrează ? Toti Jucatorii politici sunt blamați de popor, de demonstranți ! O recunoaste si Prim Ministrul astăzi în Parlament ! Oare de ce ? Intr-adevar . Monarhia este “ALTCEVA”.Ea potoleste SPIRITELE INCINSE SI OBSEDATE NUMAI DE interese personale si de clan. “Monarhia stârpește cârdășia.
Un semn Divin ! Capitala Uniunii Europene este….Regat ! Si Noi am fost in perioada 1866-1948, pina la abdicarea celui de-al patru-lea Rege. Făcând bilanțul calendaristic rezulta: 82 de ani de regalitate si numai 64 de președenție republicana. Atunci, ce este de fapt Romania ? CE VREM NOI !!! http://www.youtube.com/watch?v=P_9zr2Xxcs0 http://www.220.ro/documentare/Abdicarea-Regelui-Mihai-I/2dNCco3fgN/ Imnul-Romaniei-(1866-1948 Traiasca Regele) Apreciez ținuta nobila și ponderata, a M.S. Regele Mihai. Modul brutal de alungare a Regelui nu trebuie sa genereze vendeta, mod brutal de revenire. Vremea lecțiilor politice despre morfologia si functionarea structurilor statale trebuie predata tinerilor în formare…Cunosc “culisele” unor partide. Daca voia poporului ii favorizează, atunci politicienii acționează in consecința. Este firesc ca toti politicienii de profesie sa se-ntrebe :” Da noua ce ne iese din :greva parlamentara, alegeri anticipate , revenirea la Monarhia Constituționala și ce mai prevede constituția referitor la : SCHIMBAREA LA FATA A ROMANIEI”. Poporul nu mai vrea: “la vremuri noi, tot NOI !
Atunci, ce vrea poporu ?CURĂȚENIE POLITICA PRIN SCHIMBARE R A D I C A L A, T O T A L A !
Un Reper absolut de moralitate ! Astfel se evita confruntările de strada dintre PDL-isti , USL-isti, “Microbiști”, Pupincuriști… Monarhia distruge Cârdășia ! Faca-se voia sa ! Faca-se voia POPORULUI ROMAN !
#
Marian Ardelean Daca ar “candida” Regele la urmatoarele alegeri, ar fi ales fara discutii!
Eu cred ca Romania are nevoie de Monarhie , ar trebuii infiintate la nivel judetean organizatii care sa sustina ideile monarhiei si sa educe locuitorii din mediul urban si rural despre valorile Monarhiei . Acum am vazut cu totii cine este de fapt mass-media si mai ales media TV , avem doar un post liber care e condus de un republican , mediul virtual este fragmentat .
Acum e momentul pentru un referendum al instaurarii monarhiei in Romania. Traiasca Regele ! Iesiti si cereti referendum pentru salvarea Romaniaei !!!
Foarte adevarat si corect afirmatiile din editorialul dumneavoastra !!!Tot ce scris in acest editorial face parte din realitatea sumbra a Romaniei !Intrebare: Imi poata da cineva un nume de conducator priceput si cinstit ce a facut bine in Romania de la 1990 – 2012 ?Cine este si ce mai exact a facut?Dar de politicieni romani ce au fost la conducerea Romaniei in perioada 1990-2012 ,care au facut ceva bun pt Romania,si s-au remarcat prin cinste,profesionalism,dåruire fatza de tara si popor???Daca nimeni nu imi poate da aceste exemple de politicieni buni intr-o perioada destul de lunga de condus politica tårii,inseamna domnilor cå tråiti,tråim cu totii intr-o grava si mare eroare!Asta inseamna ca nu ati fost condusi de politicieni,ci doar de niste oportunisti hoti,ce au infiintat partide sau au intrat in anumite partide,cu scopul de a ,,prinde,, functii cit mai inalte,aceste functii la rindul lor le-au asigurat puterea si pt unii chiar imunitatea in fatza legii,permitindu-le sa fure cit au putut mai mult,sa fraudeze cit au putut mai mult,sa manipuleze contracte si licitatii din care au primit bani murdari si multi,deci un jaf total ! Sa nu mai folosim expresia politician,pentru cå in realitate in Romania nu au existat politicieni,au existat hoti cu mascå de politician!Desigur cu unele exceptii,nu toti au putut fura la fel de mult,pt cå nu toti au avut functii importante in institutiile statului,administratie,etc…Si atunci daca practic si teoretic nu ati avut politicieni adevarati,de ce romånii se mai intreaba,de ce este råu in Romania?Råspunsul este simplu,pt cå nu ati avut adevarati conducatori,adevarati politicieni ! De ce s-au bagat in politica si cei cu bani,cu afaceri?Ca sa isi poata spori averile,firmele lor fiind cele care s-au ocupat de multe,un joc murdar!Iar alte firme care poate erau mult mai bune,si calitativ si ca ,cost,nu au putut sa intre …Ce este un politician?Un poltician este un angajat al statului,angajatorul fiind poporul,ce este numit in anumite functii ale statului,activitatea lui fiind in slujba cetatenilor si al tarii ! Un politician nu are voie sa faca mai mult decit politica ! Deci politica si afaceri NU ! Daca vrei sa faci bani esti atunci afacerist si te ocupi de acest segment!Daca vrei sa faci politica,munca ta se rezuma strict la politica ! Greseli multe si mari s-au facut,toleranta,nepriceperea unora din popor de a lua o decizie corecta,si multe altele,au adus romanii la saracia in care se chinuie astazi !!!
Numai Monarhia mai poate salva Romania! si,desigur,credinta in Bunul Dumnezeu! Traiasca Regele! Traiasca Patria!
,,Monarhia Salveazå Romania !,, Este adevarat? Mai intii trebuie sa stim exact care sunt puterile,atributiunile ei intr-un stat ! In primul rind Institutia Monarhalå este una SIMBOLICÅ,FÅRÅ PUTERI POLITICE !Deci Institutia Monarhala nu face legi,nu coordoneaza si nu se implica in structurile politice si administrative ale statului !Ce face ea? Instituia Monarhala este un mediator ,,popor – politic,,isi poate exprima ideile si pårerile liber,contribuie la stabilitatea politica,teritoriala,negociaza,inspira mai mult respect,då o imagine buna tårii,tine la traditiile si istoria tårii.Institutia Monarhala are si ea la rindul ei cheltuieli de administratie pe care poporul le suporta,ele fiind poate mai mici decit cele ale Suediei,Norvegiei,dar oricum pot fi anual de ordinul a zecilor de milioane de euro.Asadar puterea REALÅ intr-un stat o detine Guvernul,Parlamentul,si celelalte structuri politice,si NU Institutia Monarhalå!Deci implicarea Institutiilor Monarhale din zilele noastre in politic este foarte mica , si doar la anumite niveluri ,asta fiind valabil in toate tarile monarhice!Cine Salveaza Romania?Eu råspund asa…Romania poate fi salvata DOAR de cetåtenii ei !Tara ta e casa ta,cum ti-o faci asa o ai!In primul rind NOI ca oameni trebuie sa fim mai buni,prin cinste,dåruire,profesionalism,simt al råspunderii,iubire fata de tara,a da tot ce ai mai bun pt tine si pt tara !!! Urmeaza conducåtorii,ei trebuie sa fie in primul rind cinstiti,buni profesionisti,seriosi si muncitori facind totul cu simtul raspunderii,si care nu uita nici o singura zi ca sunt acolo pusi de cetåtenii Romaniei,ei fiind in slujba cetåteanului,lucrind pt bunastarea cetåteanului si a tårii!Daca noi romanii nu avem astfel de politicieni,inseamna ca ei nu sunt politicieni,sunt doar un virus nociv al societåtii romanesti,virus ce imbolnaveste tara la propriu,o saraceste,si face ca oamenii cinstiti din ea sa fuga in lumea mare pt a nu fi contagiati cu acest virus ce se numeste ,,Coruptus-Incompetentus-Morbidus,,!Ce am scris este doar opinia mea,sunt un apolitic,mereu am fost din motivele mele.Respect Monarhia romaneasca pt tot ce au facut in istorie,respect pt Regele Mihai,nu sunt contra,pot spune ca sunt mai mult Pro Monarhie,dar opinia mea este ca doar Monarhia in Romania nu are nici teoretic nici practic cum sa rezolve marile probleme in care este adincita Romania !Monarhia poate sa ajute la schimbarea in bine a Romaniei si poporului roman da,dar nu este marea salvare,pt cå nu are puteri politice si nici paranormale,deci sa facem diferenta corect si realist !
Într-un haos guvernamental,prezidenţial,şi cu o structurare socială unde forţa motoare este maffia de tip caracatiţă,unde omerta şi spaga ,şi taxele de protecţie golesc buzunare,şi conturi bancare, unde nici în biserică nu mai poţi avea încredere,că se ocupă cu bişniţă,în loc să mântuiască suflete,… ai două posibilităţi 1. DICTATURĂ…..2. SĂ AI ÎN FRUNTE UN SUVERAN CARE ESTE DEASUPRA TUTUROR LUCRURILOR ENUMĂRATE MAI SUS. ACEST SUVERAN EXISTĂ!!!!!!! MAESTATEA SA MIHAI I AL ROMÂNIEI!!!!!!!