Arhitectură și regalitate
|
Centrul de Creație, Artă și Tradiție București a organizat sâmbătă, 7 mai 2016, vernisajul expoziției „Arhitectură și regalitate”, la Castelul Pelișor din Sinaia. Expoziția este găzduită de Muzeului Național Peleș până în data de 22 mai 2016. Vernisajul a avut loc în prezența A.S.R. Principesa Elena a României și E.S. domnului Alexander Nixon. Autorii expoziției sunt academicianul Răzvan Theodorescu, prof. dr. arh. Augustin Ioan, prof. dr. arh. Marius Marcu-Lapadat, concepție grafică – arh. Octavian Carabela, coordonator proiect – Acron Creativ. Expoziția se desfășoară sub Auspiciile Familiei Regale a României și este dedicată aniversării a 150 de ani de la sosirea lui Carol I în România și de la întemeierea Dinastiei Regale, precum și a 135 de ani de la proclamarea Regatului României. Expoziţia „Arhitectură și regalitate” ilustrează trei teme mari: „Arhitectura regilor şi a reginelor României”, secțiune care remarcă rolul direct al regilor și al reginelor României în realizarea unora dintre cele mai importante edificii ale țării, de la Castelele Peleș și Pelișor și Palatele Regale din București, până la proiectele AALLRR Principesa Moștenitoare Margareta și Principelui Radu de la Săvârșin și Curtea de Argeș. „Arhitectura reprezentativă în România influenţată de regalitate şi de monarhi”, temă dedicată influenței regalității în societate, în configurarea unor direcții în arhitectura din România. „Expoziţia expoziţiilor regale” care ilustrează arhitectura ca o proiecţie în exteriorul monarhiei, către societate, dar şi către străinătate, o arhitectură despre cum dorea Regatul României să fie privit în exterior, de la Expoziția Generală din 1906, la pavilioanele Regale ale României din anii 1930 (Paris şi New York).
|
„ Arhitectură și regalitate”
Arhitectura, la fel ca și regalitatea , ”… nu este o afacere inspiraţională, este procedura raţională de a face cu sensibilitate şi speranţă lucruri frumoase ”, conectează prezentul cu trecutul , îmbunătăţeşte relaţiile umane şi, mai presus de toate, trezește sentimente în oameni şi ”… mişcă lent, dar cel mai sigur, sufletul. ”
Aşa cum arhitectura “ este marea carte a umanităţii” şi “ are drept scop eternitatea” , la fel şi regalitatea este un suflet al civilizaţiei, este idee, concept, voinţă, viziune, responsabilitate…, puse cu demnitate în proiecte şi materializate în fapte.
” Valoarea regalităţii stă deasupra alternativelor politice şi a sistemelor de guvernare. Ea garantează mândria, identitatea, continuitatea şi tradiţiile ( poporului român ).” MS Regele Mihai I al României.
Trăiască Regele !
Datoria noastra, a celor de astazi, este de a ajuta in orice mod la pastrarea acestor valori inestimabile ale istoriei si culturii Romanesti!
Noi ca popor am avut marele noroc, spre deosebire de cele mai multe popoare din zona Balcanilor, de a avea o Dinastie Regala ai carei membri au fost, si putem vedea ca inca sunt, mari constructori de edificii cu caracter public sau privat, rezidentiale sau construite in scopul reprezentarii Tarii si Dinastiei.
M.S. Regele Carol I -ul a inteles ca un Stat, pe calea afirmarii sale in raport cu celelalte state, trebuia sa abordeze si acest aspect: al reprezntarii sale pe cale arhitecturala. Trebuie sa ne imaginam ce impresie puteau sa lase Pelesul si Domeniul Regal de la Sinaia sau Palatul Regal si Episcopal de la Curtea de Arges acum 100 de ani asupra oricarui vizitator strain. Ele impresioneaza si astazi. Dar nu numai aceste cladiri pot constitui marturia epocii Regalitatii Romanesti: Palatul Cotroceni cu superbele sale decorari din vremea Reginei Maria, sofisticatele edificii interbelice ale Palatului Regal din Bucuresti, Palatului Elisabeta sau al Foisorului. La fel Balcicul, ruinatul din pacate conac de la Banloc sau Castelul Bran. Sau Castelul Regal de la Mamaia. Toate aceste edificii nu reflectau atat gusturile in materie de arhitectura ale Regilor si Reginelor Romaniei cat mai ales dezvoltarea Societatii romanesti.
Pentru cei curiosi le pot recomanda sa caute pe Google imagini cu pavilioanele Romaniei din cadrul expozitiilor universale la care am participat in perioada 1857 – 1939. Vor putea constata nu numai evolutia in materie de arhitectura a Romaniei dar mai ales in materie de bun gust, vor remarca rafinamentul la care se ajunsese in aceasta directie. Faceti o comparatie intre ceea ce arata Romania atunci Lumii si cum se prezinta ea astazi la astfel de manifestari si veti vedea unde am ajuns.
Insa Regalitatea in Romania s-a manifestat inclusiv in domeniul edificiilor publice a caror constructie era supervizata de Coroana. Faceti o plimbare prin Bucuresti in Piata Palatului Regal si pe Calea Victoriei, la Academia Militara sau pe la Palatul de Justitie ori in zona Pietei Victoriei – Bulevardului Aviatorilor – Parcului Herastrau. Cautati sa vedeti ce tip de arhitectura se dezvoltase in anii 30 si 40 ai secolului trecut. Uitati-va la cum arata Palatul Victoria cu superbele sale frize disparute si la cum arata astazi, scufundat ca intr-o jungla de cei care ar trebui sa aiba grija de el. Sau la eleganta pavilioanelor ridicate in Parcul Herastrau pentru Luna Bucurestilor din anul 1936, astazi disparute.
Si inca un lucru, foarte important: Regalitatea a influentat intr-o asemenea maniera Societatea Romaneasca incat, in cei 81 de ani de monarhie constitutionala, arhitectura in Romania a cunoscut epoci si scoli de arhitectura – Ion Mincu si Ion Socolescu, Petre Antonescu, G.M. Cantacuzino si Gheorghe Simotta, Marcel Iancu, Duiliu Marcu si Octav Doicescu. Sunt doar cativa arhitecti care, alaturi de Regalitate au dat acestei tari o fata! Iar apoi vin marii ingineri ca Anghel Saligny, Emil Pragher si Liviu Ciulei tatal. Influentati de prezenta benefica a Regalitatii Romanii construiau. Si odata cu ei, se ridica si Tara!
Sunt doar cateva repere, dar elocvente despre ceea ce a insemnat Regalitatea in Arhitectura Romaneasca sau Arhitectura Regala pentru Romania si ce ar putea insemna pentru Tara in viitor!
Reputatul istoric Razvan Theodorescu era in data de 25 decembrie 1990 presedintele Radioteleviziunii Romane. In aceasta calitate, aflind de sosirea in tara a MMLL Regele Mihai l si a Reginei Ana, l-a sfatuit pe seful de atunci al statului, dl. Ion Iliescu, sa nu dispuna vreo masura impotriva vizitei Familiei Regale, ba chiar sa aprobe difuzarea unui reportaj pe postul national de televiziune. In aceiasi idee, directorul de atunci al Serviciului Roman de Informatii, prof. dr. Virgil Magureanu, l-a informat pe dl Iliescu asupra faptului ca vizita Familiei Regale nu prezinta nici cel mai mic risc pentru siguranta nationala, intrucit Regele Mihai respinge categoric revenirea pe Tron printr-o miscare insurectionala, fara exprimarea clara a vointei intregii natiuni. Din pacate, dl Iliescu nu a ascultat sfatul celor doi eruditi demnitari, ci s-a supus deciziei sefului guvernului, al carui nume nu merita sa-l mai pomenesc! Astfel, a avut loc rusinosul episod de pe autostrada Bucuresti- Pitesti. Intre timp, acad. Razvan Theodorescu a devenit partenerul Familiei Regale in proiecte de rememorare a unor fapte istorice majore pentru evolutia natiunii romane, ba chiar, fara sa se declare monarhist convins, sa faca declaratii publice potrivit carora reinstaurarea monarhiei constitutionale ar fi de preferat unei republici total nefunctionale!
SCRIU ACESTE RANDURI DUPA CE AM ASCULTAT MESAJUL ASR PRINCIPESEI MOSTENITOARE MARGARETA, CARE M-A RASCOLIT PROFUND IN CELE MAI FRUMOASE GANDURI SI RESPONSABILITATI ALE DINASTIEI FATA DE TARA !
DUMNEZEU SA DEA SANATATE MS REGELUI MIHAI SI SA OCROTEASCA DINASTIA ROMANA, SINGURA RESPONSABILA PENTRU PROPASIREA TARII IN TRECUT SI IN ACTUALA STARE DE LUCRURI !
IN ROMANIA, REGALITATEA A DAT NOTA ASUPRA ARHITECTIRII SI A DAT IMPULS DEZVOLTARII CULTURII SI ARTELOR !